dcsimg
English Site French Site Spanish Site Russian Site Arabic Site Chinese Site OHCHR header
Make a donation to OHCHR


 Universal Declaration of Human Rights

PDF version for the language Vlach
PDF Version

Vlach

Source: UN Department for General Assembly and Conference Management German Translation Service, NY



DECLARATSIA UNIVERSALÃ TI-NDREPTURLI-A OMLUI

ZBOR NÃINTI

Ti-atsea câ pricânushtearea-a nâmuziljei nativâ shi-ndrepturli egali shi nealienabili-a tutâlor membrilji-a taifâljei a omlui easti fimelju-a li-bertatiljei, a-ndriptatiuljei shi-a irinjiljei din lumi,

Ti-atsea câ nitinjisearea shi atimusearea-a-andrepturlor a omlui dutsea la comportâri barbari cari u prusvulisea sinidisea-a uminitatiljei, sh-ti-atsea câ adrariljei lumi tu cari iatsâli umineshtsâ va s-hârseascâ di libertatea di zbor shi pisti shi va s-hibâ liberi di firca shi urfanjea easti proclamatâ ti nai ma analtul ideal a cafi unlui om,

Ti-atsea câ important easti câ-ndrepturli-a omlui s-hibâ afiriti cu sistemlu juridic câ s-nu hibâ omlu pimtu pi-atsea ta s-mutâ contra-a tiraniiljei shi tirinsearea,

Ti-atsea câ important easti câ sâ-lji si da indati developarea-a relatsiilor di uspitsâlji anamisa di miletsli,

Ti-atsea câ miletsli-a Natsiunilor Uniti cu Harta nica nâ oarâ u confirmarâ pistusinea-a lor la-ndrepturli fundamentali-a omlui, la nâmuzea shi valoarea-a personalitatiljei umineascâ shi egalitatea-a bârbatlui shi-a muljeariljei shi ti-atsea câ apufâsirâ câ sâ-lji indati-a developariljei sotsialâ shi s-li amelioreadzâ conditsiili ti banâ tu ma marea libertati,

Ti-atsea câ statili membri u loarâ obligatsia tu colaborari cu Natsiunili Uniti s-u asigurâ tinjisearea gheneralâ shi aplicarea-a-ndrepturlor a omlu shi libertâtsli fundamentali,

Ti-atsea câ acâchisearea gheneralâ-a lushtor ândrepturi shi libertâts easti di nai ma marea importantsâ ti-ntreaga realizari-a lishtei obligatsii,

Adunarea gheneralâ

Uproclameadzâ aestâ Declaratsii Universalâ ti-ndrepturli-a omlui ca un standard comun cari lipseashti s-lu-agiungâ tuti miletsli shi tuti natsiili cu tsi cafi unâ individuâ shi cafi un organ a sotsietatiljei, cara va u-aibâ dipriunâ ân videari aestâ Declaratsii, va shi-u aibâ tendintsa câ prin ânvitsarea shi educatsia s-aducâ la tinjisearea-a lushtor ândrepturi shi libertâts shi cu metrili progresivi natsionali shi internatsionali s-hibâ asiguratâ pricânushtearea shi tinjisearea-a lor gheneralâ sh-di dealihealui cum anamisa di miletsli-a singurilor stati membri, ashi shi anamisa di miletsli-a tsilor teritorii cari suntu sum administrarea-a lor.

Articlul 1

Tuti iatsâli umineshtsâ s-fac liberi shi egali la nâmuzea shi-ndrepturli. Eali suntu hârziti cu fichiri shi sinidisi shi lipseashti un cu alantu sh-si poartâ tu duhlu-a frâtsâljiljei.

Articlul 2

Tuti-ndrepturli shi libertâtsli dit aestâ Declaratsii âlji pricad a cafi unlui insu independent di rasa, bâeaua-a chealiljei, sexul, limba, pistea, minduearea politicâ icâ altâ, orighina natsionalâ shi sotsialâ, starea di aveari, fatsirea icâ cari tsi s-hibâ alti conditsii.

Articlul 3

Cafi un ari-ndreptul ti banâ, libertati shi sigurantsa-a personalitatiljei.

Articlul 4

Canâ nu poati s-hibâ tsânut tu sclâvilji icâ supuniri: sclâviljea shi comertslu cu sclavi s-azâptâseashti tu tuti formili.

Articlul 5

Canâ nu lipseashti s-hibâ loat la pidipseari icâ la comportari ninjilâoasâ, niumineascâ shi-arshionasâ icâ la ghizai.

Articlul 6

Cafi un ari-ndreptu pisti tut s-hibâ pricânâscut ca un subiectu juridic.

Articlul 7

Tuts suntu egalji dininti-a nomlui shi au ândreptu, fârâ canâ soi di discriminari, la egala apurari-a nomlui.

Articlul 8

Cafi un ari-ndreptu câ tribunalili natsionali efectiv s-lu-apurâ di frândzearea-a-ndrepturlor fundamentali cari lj-suntu pricânâscuti cu constitutsia shi nomurli.

Articlul 9

Canâ nu poati dupâ vrearea-a vârnului s-hibâ âncljis, detsânut, niti avinat.

Articlul 10

Cafi un ari-ndreptul egal didip la giudicarea-ndreaptâ shi publicâ dininti-a tribunalui independent shi obiectiv cari va s-detsidâ ti-ndrepturli-a lui shi obligatsiili sh-ti orighina-a cafi unlui act criminal tsi-lji si arucâ-a lui.

Articlul 11

  1. Cafi un acuzat ti act criminal ari-ndreptur s-hibâ lugurist câ nu-i câbati pânâ tsi pi bazaa nomlui, câbatea nu s-confirmâ la un protses public la cari lj-suntu asigurati tuti garantsii lipsiti ti apurarea-a lui.
  2. Canâ nu poati s-hibâ giudicat ti acti icâ omisiunji cari nu fac act criminal dupâ-ndreptul natsional icâ internatsional tu chirolu cându suntu fapti. Tut ashi nu poati s-hibâ curmatâ ma greauâ ghizai di atsea cari putea s-hibâ aplicatâ tu chirolu cându-i faptu actlu criminal.

Articlul 12

Canâ nu poati s-hibâ dupâ vrearea-a altului loat la minteari tu bana-lji particularâ, taifa, casa icâ corespondentsia nitsi la agudeari pi tinjiea shi nâmuzea. Cafi un ari-ndreptu la apurari di nomlu contra-a ahtariljei minteari icâ agudeari.

Articlul 13

  1. Cafi un ari-ndreptul la libertati di minari shi alidzeari-a loclui ti mincheani tu sinurli-a unlui stat.
  2. Cafi un ari-ndreptul s-fugâ dit cari tsi s-hibâ stat, inclusiv shi-a lui, shi sh-si toarnâ tu statlu-a lui.

Articlul 14

  1. Cafi un di avinatslji ari-ndreptul s-caftâ shi sh-si hârseascâ di azil tu altili stati.
  2. La-ndreptul aestu canâ nu poati s-apeleadzâ tu cazlu cându avinarea easti bazatâ pi un act criminal di naturâ nipoliticâ icâ protsedurâ contra-a scopurlor shi printsipiilor a Natsiunilor Uniti.

Articlul 15

  1. Cafi un ari-ndreptul la unâ tsitâtsenii.
  2. Canâ nu poati dupâ vrearea-a altului s-hibâ alâsat fârâ tsitâtsenii nitsi fâra di-ndreptul câ s-u alâxeascâ tsitâtsenia.

Articlul 16

  1. Bârbatslji majori shi muljeri fârâ canâ soi di limitâri di punctul di rasa, tsitâtsenia icâ pisti, au ândreptul s-intrâ tu cârunâ shi s-facâ taifâ. Elji suntu egalji la intrarea tu cârunâ, tut chirolu pânâ dutsi câruna shi la aspârdzearea-a ljei.
  2. Câruna poati s-facâ cu libera shi completa câilâchi-a inshilor cari intrâ tu cârunâ.
  3. Taifa easti nucleulu natural shi fundamental a sotsietatiljiei shi ari-ndreptul la afireari di partea-a sotsietatiljei shi-a statlui.

Articlul 17

  1. Cafi un ari-ndreptu s-aibâ aveari, singur, ma sh-deadun cu altsâ.
  2. Canâ nu poati dupâ vrearea-a altului s-hibâ alâsat fârâ di aveari.

Articlul 18

Cafi un ari-ndreptul la libertatea-a mindueariljei,a sinidisiljei shi-a pistiljei; ândreptul aestu u includi shi alâxeaarea-a pistiljei shi-a câidiiljei shi libertatea câ omlu singur icâ-n comunitati cu altsâlji, public icâ particular shi-u manifesteadzâ pistea icâ câidiea pi calea di-nvitsâturâ, practicari-a pistiljei shi sh-li facâ arâdzli.

Articlul 19

Cafi un ari-ndreptu lalibertatea sh-mindueascâ shi s-exprimâ, tsi luacatsâ shi-ndreptul s-nu hibâ cârtit ti minduearea-lji, ma shi-ndriptatea câ s-caftâ, s-aproachi shi s-tindâ informatsii shi idei cu cari tsi s-hibâ instrumenti shi independent di sinurli.

Articlul 20

  1. Cafi un ari-ndreptu shi libertatea la fronima adunari shi uneari.
  2. Canâ nu poati s-hibâ pimtu zorlea s-pricadâ la vârâ asotsiatsii.

Articlul 21

  1. Cafi un ari-ndreptu s-ljea parti la condutsirea cu lucri publitsi tu statlu-a lui, direct icâ prin liber aleptsâljei reprezentantsâ.
  2. Cafi un ari-ndreptu pi baza egalâ s-intrâ tu slujbâ publicâ tu statlu-a lui.
  3. Vrearea-a miletljei easti baza-a puteariljei a statlui; vrearea aestâ lipseashti s-hibâ spusâ la alidzerli perioditsi shi liberi cari va s-facâ cu-ndreptul gheneral shi egal la votari, cu votarea secretâ icâ unâ protsedurâ adecvatâ cari u-asigurâ libertatea-a votariljei.

Articlul 22

Cafi un, ca membru-a sotsietatiljei, ari-ndreptu la asigurarea sotsialâ shi-ndreptul sh-realizeadzâ-ndrepturi economitsi, sotsiali shi culturali lipsiti la nâmuzea-a lui sh-ti libera developari-a personalitatiljei a lui, cu agiutolu-a statlui shi-a colaborariljei internatsionalâ, shi conform cu organizatsia shi institutsiili-a statlui a lui.

Articlul 23

  1. Cafi un ari-ndreptupi lucru, la libera alidzeari la intrarea tu lucru, la-ndreapti shi buni conditsii ti lucrari shi la apurarea di nilucrari.
  2. Cafi un, fârâ canâ alidzeari, ari-ndreptu la platâ egalâ ti idviul lucru.
  3. Cafi un cari lucreadzâ ari-ndreptu la-ndreapta shi buna platâ cari-a lui shi-a taifâljei a lui lâ asigurâ exiestentsii cari corespundi la nâmuzea umineascâ shi cari, fu câ va s-lipseascâ, va s-hibâ completatâ cu altsâ pâradz di apurarea sotsialâ.
  4. Cafi un ari-ndreptu s-fondeadzâ shi s-intrâ tu sindicat ti-apurea-a interesilor a lui.

Articlul 24

Cafi un ari-ndreptu la discurmari shi njirari, inclusiv shi limitarea cu chifiri-a oarâljei ti lucru shi advili perioditsi cu platâ.

Articlul 25

  1. Cafi un ari-ndreptu la un standard ti bânatic cari lj-asigurâ shi ghinistari, a lui shi-a taifâljei a lui, inclusiv hârnearea, ânvishtearea, casa, shi mâtrita-a iaturlui shi slujba sotsialâ tsi-i lipsitâ, ma shi-ndreptul la asigurari tu caz di armâneari fârâ lucru, lângoari, niputeari, ânvidueari, ausheatic shi altili cazuri di chireari-a pâradzlor ti existentsii di tsircumstantsili independenti di vrearea-a lui.
  2. Dadili shi ficiorlji au ândreptul di unâ mâtritâ spetsialâ shi agiutor. Tuts ficiorlji, faptsâ tu cârunâ icâ nafoarâ di ea s-hârsescu di idvea apurari sotsialâ.

Articlul 26

  1. Cafi un ari-ndreptul la-nvitsâturâ. Anvitsarea lipseashti s-hibâ fârâ pâlteari, canai tu sculiili primari shi di calificari. Sculia primarâ easti obligatorii. Educatsia tecnicâ shi di calificari lipseashti s-hibâ actsesibilâ ti tuts unâ turlii pi baza di atsea cum suntu câdâri.
  2. Anvitsarea lipseashti s-hibâ ândreaptâ ti-mplina developari-a personalitatiljei a omlui shi-nvârtushearea-a tinjiseariljei a-ndrepturlor a omlui shi libertâtsli fundamentali. Atsea lipseashti s-li agiutâ acâchisearea, arâvdarea shi uspitsâljea anamisa di tuti miletsli, grupatsii di rasâ shi pisti, ma shi activitatea-a Natsiunilor Uniti shi vigljearea-a irinjiljei.
  3. Pârintsâlji lu-au ândreptul cu prioritati câ s-lâ u-aleagâ sculia-a ficiorlor a lor.

Articlul 27

  1. Cafi un ari-ndreptu liber s-ljea parti tu bana culturalâ-a comunitatiljei, sh-si hârseascâ pi arta shi s-ljea parti la developarea di shtiintsâ shi la hâirea tsi vini di-aclotsi.
  2. Cafi un ari-ndreptu la apurarea-a interesilor morali shi materiali cari es dit cafi unâ creatsii di shtiintsâ, literarâ icâ artisticâ-a curi creator easti el.

Articlul 28

Cafi un ari-ndreptu la progres sotsial shi internatsional tu cari ândrepturli spusi tu aestâ Declaratsii pot ta s-hibâ realizati complet.

Articlul 29

  1. Cafi un ari obligatsiili-a lui fatsâ di comunitatea cari mash ea lji-asigurâ nâintari liberâ shi completâ-a personalitatiljei a lui.
  2. La realizarea-a-ndrepturlor shi-a libertâtslor a lui cafi un poati s-hibâ supus mash la atseali limitâri cari suntu prividzuti cu nomlu cu scupolu câ s-asigurâ pricânushtearea lipsitâ shi tinjisearea-a-ndrepturlor shi-a libertâtslor a alântor shi cu scoplu ti satisfatsirea-a ândreaptilor câftâri-a moralui, sistemlu public shi ghinistarea publicâ tu sotsietatea democraticâ.
  3. Aesti-ndrepturi shi libertâts di canâ turlii nu pot sâ si realizeadzâ contra-a scopurlor shi-a printsipiilor a Natsiunilor Uniti.

Articlul 30

Nitsi unâ determinari dit aestâ Declaratsii nu poati s-hibâ tulmâcitâ ca-ndreptul ti cafi un stat, grupâ icâ insu ta s-u facâ cari tsi s-hibâ activitati icâ s-facâ catsi s-va s-hibâ lucru shutsâtâ la câlcarea-a-ndrepturlor shi-a libertâtslor cari suntu bâgati tu ea.


Profile


Native Name
None

Total Speakers
1,500,000 (1991)

Usage By Country
Home Speakers: The former Yugoslav Republic of Macedonia, Romania, Poland, Hungary, Albania, Bulgaria, Greece, Slovakia, Bosnia-Herzegovina, Federal Republic of Yugoslavia

Background
It belongs to the Indo-European family. Serbian statistics list Vlach and Romanian languages separately depending of what people declared in census. The Vlach language does not have any official status and it is not standardized, thus some members of Vlach community ask for official usage of standard Romanian in the areas inhabited by Vlachs until the standardization of the Vlach language. For historical reasons connected with the multicultural region of Vojvodina, Romanian is listed as a separate language in latest Serbian census. The "National Council of Vlachs (Roumanians) in Serbia " listed Romanian in its statute as the language of the Vlach minority.

Received 5/25/1998
Posted 9/30/1998
Checked 11/12/1998